Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Ziua
Anul şi data apariţiei: 29.01.2008
Tematica: legea minorităţilor naţionale
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Z.O.
Titlul articolului: Lungul drum al transformarii Uniunii Civice in Partidul Civic Maghiar
Acces online: https://www.ziua.ro/news.php?data=2008-01-29&id=2995&kword=predare+limba+minoritatilor


Partidul Civic Maghiar a luat nastere sub forma Uniunii Civice Maghiare, fondata oficial in ianuarie 2004, initiatorii acestui demers dorind sa puna bazele unei alternative la UDMR si la politica sa, formatiunea radicala sustinand in principal obtinerea autonomiei teritoriale, relateaza NewsIn.

Uniunea, conceputa inital ca o asociatie de formatiuni politice si culturale maghiare, are o orientare politica de centru-dreapta, in special pentru a fi o alternativa la UDMR, care, prin asocierea cu PSD, la guvernare, intre anii 2001 si 2004, se apropiase de stanga spectrului politic.

La un an de la constituire, UCM a anuntat ca doreste inregistrarea ca partid politic, sub numele de Partidul Civic Maghiar (PCM), pentru a participa la alegeri. Demersul acestora nu s-a concretizat inaintea ultimelor alegeri parlamentare din 2004 in urma respingerii de catre tribunal a cererii de inregistrare si a contestarii valabilitatii semnaturilor de sustinere de catre UDMR, care pledeaza pentru unitatea comunitatii maghiare.

In 2008, UCM se afla la a doua tentativa de inregistrare ca partid, care nu are insa mentionat in viitorul statut scopul declarat al Uniunii - obtinerea autonomiei teritoriale a asa-zisului tinut Secuiesc, intrucat mentionarea acestui deziderat ar fi adus riscul respingerii cererii de infiintare din cauza exceptiilor de neconstitutionale.

In obiectiv, autonomia Tinutului Secuiesc

Conform liderilor UCM, Partidul Civic Maghiar se doreste a fi o alternativa la UDMR si principalul obiectiv al acestei formatiuni politice este castigarea autonomiei tinutului Secuiesc. In prezent, in Transilvania exista 12 organizatii teritoriale ale UCM, liderii Uniunii sustinand ca urmeaza sa fie infiintate noi filiale in zonele in care traiesc maghiari.

Potrivit fondatorilor, UCM a fost infiintata, in 2004, pentru maghiarii "dezamagiti de protocoalele UDMR cu PSD sau de rezultatele slabe de la guvernare, pentru acei maghiari care altfel ar ramane acasa sau ar vota cu alt partid". inainte cu aproape o jumatate de an, la 3 iulie 2003, organizatiile civice maghiare din tinutul Secuiesc se constituiau intr-o uniune, sub conducerea lui Szasz Jeno, primarul din Odorheiu Secuiesc, fost lider al blocului reformator din UDMR. La primul congres al UCM, din 31 ianuarie 2004, Szasz a fost ales presedinte al formatiunii. Presedintele UCM declara ca asociatia pe care o patroneaza se va folosi de toate pargiile politice si civice pentru promovarea valorilor civice ale minoritatii maghiare si pentru obtinerea autonomiei tinutului Secuiesc.

La sfarsitul anului 2003, premierul de la acea data, presedintele PSD, Adrian Nastase, s-a pronuntat public impotriva acordarii de statut oficial unor astfel de organizatii, care, in opinia sa, erau neconstitutionale in conditiile in care militeaza pentru autonomie teritoriala. UDMR, cooptat la guvernare in urma alegerilor din 2000, se pronunta inca din octombrie 2003, prin vocea liderului sau, Marko Bela, impotriva infiintarea unor astfel de formatiuni si anunta ca cei care vor participa la aceste adunari de constituire vor fi exclusi din Uniune. in aceeasi luna se pusesera bazele unei alte formatiuni radicale, ca alternativa la UDMR - Consiliul National Secuiesc (CNS), dupa ce in aprilie s-a infiintat Consiliul National al Maghiarilor din Transilvania (CNMT), condusa de fostul presedinte de onoare al UDMR, episcopul reformat de Piatra Craiului Laszlo Tokes. Liderii UDMR au criticat inca de la inceput UCM, sustinand ca rolul UCM este acela de a dezbina unitatea politica a electoratului de etnie maghiara din Romania .

Inca din 2004, liderii UCM au anuntat ca sustin initiativa CNS privind referendumul pentru obtinerea autonomiei tinutului Secuiesc si si-au indemnat simpatizantii si membrii sa sprijine organizarea acestuia. Szasz Jeno declara, in vara anului 2005, ca 78 la suta din populatia tinutului Secuiesc considera mai importanta autonomia decat integrarea in UE. Totodata, liderii UCM considerau ca in Legea minoritatilor nationale promovata de UDMR ar trebui introdus statutul de autonomie teritoriala sustinut de CNS si statutul de autonomie personala si culturala promovat de CNMT.

Tot in 2004, UCM a incercat sa participe cu candidati proprii la alegerile locale. Pentru a putea participa la scrutinul din 6 iunie, UCM a strans si a depus la Biroul Electoral Central 54.000 de semnaturi, la 22 aprilie 2004. UCM a fost inregistrata ca o asociatie de formatiuni politice si asociatii culturale maghiare; semnul electoral, o jumatate de brad stilizat, cuprinde trei culori: rosu, alb si verde, ce se regasesc si pe steagul Ungariei. Conform legii electorale, pentru a se inscrie in cursa electorala ca reprezentanta a unei minoritati, UCM avea nevoie de 25.000 de semnaturi din minimum 15 judete si municipiul Bucuresti.

In mai 2004, presedintele UDMR, Marko Bela, anunta ca membrii Uniunii care si-au depus candidaturile, la alegerile locale, ca independenti sau in numele CNC, UCM ori al altor asemenea formatiuni disidente si-au pierdut, automat, calitatea de membri ai Uniunii. Desi mai existau si alte formatiuni politice care reprezentau alternative politice la UDMR, precum CNMT si CNS, UCM a fost singura care a dorit sa se angajeze intr-o competitie electorala cu UDMR. Biroul Electoral Central  a respins, insa, listele UCM, pentru ca nu corespundeau modelului de imprimat impus. UCM a dat vina pe UDMR pentru aceasta respingere, iar UDMR a acuzat UCM de falsificarea listelor.

La alegerile locale din 2004, presedintele Uniunii Civice Maghiare, Szasz Jeno, a candidat ca independent si a reusit sa castige cel de-al treilea mandat pentru Primaria municipiului Odorheiu Secuiesc. El a obtinut 51,5 la suta din voturi, iar candidatul UDMR, Ladany Laszlo, a fost votat de 40,12 la suta dintre cei care s-au prezentat la urne.

Dupa alegerile locale, UCM a intrat in randurile Consiliului National Maghiar din Bazinul Carpatic (CNMBC), constituit la Oradea, alaturi de alte sase organizatii ale minoritatii maghiare: CNMT, CNS, Partidul Democrat Maghiar din Voivodina (Serbia si Muntenegru), Uniunea Culturala Maghiara din tinutul Transcarpatic (Ucraina), Comunitatea Nationala a Maghiarilor din Croatia si Comunitatea Nationala a Maghiarilor din Slovenia. UDMR nu a aderat la Consiliu.

Pe fondul nemultumirii ca nu a putut participa la alegerile locale, UCM a decis sa se transforme din asociatie intr-un partid politic. in reuniunea din 11 iulie 2004, Consiliul Reprezentantilor Uniunii Civice a Maghiarilor din Romania, filiala Mures, cerea conducerii gruparii sa poarte negocieri cu UDMR in vederea participarii la alegerile parlamentare din toamna pe liste comune, avansand de asemenea si o a doua varianta, referitoare la organizarea formatiunii intr-un partid politic de reprezentare a maghiarilor, pentru a participa astfel independent la alegeri.

Dupa realegerea lui Szasz in fruntea formatiunii, in 25 septembrie 2004, s-a anuntat ca UCM nu va participa la alegerile preliminare interne din cadrul UDMR, pentru desemnarea candidatilor pentru Senat si Camera Deputatilor, intentionand sa participe pe liste proprii in alegerile parlamentare. La 8 octombrie 2004, Szasz anunta ca UCM va participa pe liste separate la alegerile din noiembrie si preciza ca membrii UCM vor candida pe listele unui partid politic romanesc in cazul in care Uniunea nu va fi inscrisa pana la momentul electoral. Potrivit unui sondaj realizat la cererea UDMR, in perioada 18-28 septembrie 2004, de Centrul de Cercetare a Relatiilor Interetnice, UCM era creditat de membri ai comunitatii maghiare cu doar 4,7%, iar candidatii sustinuti la prezidentiale erau Marko Bela - 50,3%, urmat de Gyorgy Frunda - 43% si Laszlo Tokes - 13,8%.

Pentru a se putea inregistra in vederea participarii la alegerile parlamentare, UCM trebuia sa adune cel putin 25.000 de semnaturi din 15 judete, plus Bucuresti, insa nu a reusit sa faca acest lucru. Liderii UCM au acuzat UDMR ca incearca sa intimideze inregistrarea sa ca partid politic. Conducerea UDMR facuse un apel catre membrii Uniunii sa nu semneze lista pentru sustinerea inregistrarii noului partid, pentru ca maghiarii sunt indusi in eroare, intrucat nu se strang doar semnaturi de sustinere, ci si de adeziune la noul partid. in urma respingerii listelor UCM de BEC, s-a decis participarea pe listele Actiunii Populare. AP nu a intrunit pragul electoral necesar pentru a putea accede in Parlament.

In 2005, UCM a fost atentionat de presedintele Traian Basescu in legatura cu autonomia teritoriala a tinutului Secuiesc. La 2 decembrie 2005, presedintele declara ca incercarea de speculare a solutiilor propuse de tara noastra pentru rezolvarea problemelor din Kosovo si Transnistria cu aplicare pe teritoriul Romaniei face parte din abuzurile politice. Precizarea era facuta in urma scrisorii adresate la 1 decembrie de presedintele CNS, Csapo Jozsef, in care se cere aplicarea in tinutul Secuiesc a solutiei propusa pentru regiunea Kosovo. seful statului amintea ca acesta face o "mare confuzie" intre situatia Romaniei si cea a statelor ex-iugoslave sau a Transnistriei si ii recomanda sa citeasca cu mai multa atentie Constitutia Romaniei si legislatia romaneasca. inaintea scrisorii CNS, presedintele UCM Covasna, Gazda Zoltan, declara ca propunerea sefului statului ca solutie pentru rezolvarea conflictelor interetnice din provincia Kosovo reprezinta o solutie si pentru zonele din Romania locuite preponderent de maghiari si solicita declararea  autonomiei teritoriale a asa-zisului tinut Secuiesc (judetele Covasna, Harghita si Mures).

Initiativa transformarii in partid a UCM a fost continuata si in 2006 si in 2007. Conducerea UCM a depus la sfarsitul lui noiembrie 2007 documentele pentru inscrierea Partidului Civic Maghiar, iar Tribunalul Bucuresti a amanat de doua ori pronuntarea, invocand motive procedurale, ultima amanare datand din 10 ianuarie 2008. La finele lunii iulie 2007, UCM a strans 25.000 de semnaturi necesare inregistrarii sale ca partid politic.

La inceputul anului 2008, liderul UCM Covasna, Gazda Zoltan declara ca episcopul Tokes Laszlo este persoana potrivita pentru a conduce Partidul Civic Maghiar. UCM, alaturi de CNS, Asociatia Civica Maghiara din Bihor, Consiliul Tineretului Maghiar si Asociatia Tineretului Maghiar din Ardeal, l-a sprijinit pe Tokes, liderul CNMT, pentru alegerea ca independent in Parlamentul European, la scrutinul din 25 noiembrie 2007.  Tokes a castigat un loc in Parlamentul European, neavand sprijinul UDMR.

UCM a protestat fata de legea propusa de conservatori in legatura cu retragerea cetateniei persoanelor care nu invata limba romana. Dupa decizia pronuntata de Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) la 21 ianuarie 2008 legata de initiativa presedintelui PC, Dan Voiculescu, de a se retrage cetatenia persoanelor care nu invata limba romana, UCM anunta ca aceasta este inacceptabila. CNCD a decis ca declaratiile lui Voiculescu nu sunt discriminatorii . Acesta a lansat in iunie 2007 initiativa proiectului de lege care prevede obligativitatea invatarii limbii romane, dupa vizita presedintelui in Covasna, in august 2007. PC a spus ca Basescu sutine UCM pentru a descompune UDMR. L a 9 august  2007, Voiculescu l-a acuzat pe Basescu de specularea, in timpul vacantei pe care si-o petrece in Covasna, a sentimentelor nationaliste pentru a-si consolida pozitia in lupta cu guvernul si incurajarea gruparii UCM, pe care o numeste radicala. Reactia lui Dan Voiculescu a venit dupa  declaratiile presedintelui Traian Basescu referitoare la studierea limbii romane ca limba staina de catre copiii maghiari din secuime. Presedintele declarase, la Covasna, ca trebuie introdus un sistem special de predare pentru copiii maghiari, astfel incat acestia sa-si insuseasca limba romana corect.

 

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.